CARUSELUL INIMILOR de MARY JO PUTNEY

Zilele acestea am redescopertit-o pe Mary Jo Putney prin CARUSELUL INIMILOR. M-am bucurat să găsesc același stil amuzant ce face acțiunea să curgă lin, dar și o nouă poveste originală, ce te face să pui în balață iubirea și prietenia, onoarea și fericirea...

Antonia Thornton este o baroneasă mult prea bogată și mult prea frumoasă. Cu toate că a fost crescută după niște standarde absurde chiar și pentru englezi, ea nu este deloc înfumurată și este de o bunătate ieșită din comun. Cu toate acestea, ea nu s-a măritat și de aceea are nevoie de Judith- însoțitoarea și prietena ei.

Judith este o tânără văduvă care, deși nu ieșea în evidență ca și Antonia, dacă îți lăsai timp să o studiezi, găseai doar trăsături finuțe. Era o femeie talentată, bună și recunoscătoare. O femeie ce își stăpânea emoțiile și de descurca foarte bine în situațiile de criză.

Adam este verișorul îndepărt al Antoniei. Cei doi au crescut împreună și se apreciază foarte mult. Adam a plecat de câțiva ani în India pentru a face comerț și a aduna avere. Acum, mulțumit de rezultat, se întoarce acasă!

Antonia s-a bucurat enorm că verișorul ei era din nou acasă. Adam s-a dovedit a fi un tânăr deosebit și a reușit să o impresioneze și pe Judith.

Simon este prietenul lui Adam. Un tânăr frumos și bogat, dar pasionat de cu totul alte lucruri, averea era pe ultimul loc în preferințele sale. 

Când Simon și Antonia s-au cunoscut, o scânteie s-a produs și nu a durat mult până să se logodească. În aceelași timp, Simon era pentru Judith, obiectul unei fantezii ascunse.

Adam era dezamăgit și fiind sigur că nu mai are șanse la inima Antoniei, și-a îndreptat atenția spre Judith. Amândoi se bucurau de ceea ce se înfiripa între ei, în timp ce celălalt cuplu, se lovea de tot felul de neînțelegeri, opiniile lor fiind diferite întotdeauna, iar îndoiala își făcea tot mai mult loc în sufletele lor.

Cum se va sfârși povestea celor patru? Cât de importantă și puternică e prietenia dintre ei? Pot, oare, să țină iubirea adevărată la distanță? Până în ce punct trebuie să ții cont de ceilalți sau de cuvântul dat?