Dacă frecventați aceleași grupuri de lectură ca și mine, e imposbil să nu fi observat cartea aceasta. Teoria inocenței de Florentina Pandelea a apărut anul acesta la Editura Celestium și a fost extrem de apreciată de public. Nu am citit nicio recenzie care să mă facă să ocolesc cartea, iar coperta minunată parcă se cerea în mica mea bibliotecă.
Teoria inocenței - „Suferință, pasiune, iertare dincolo de rațiune.”
Sophie este o adolescentă liniștită, cuminte și singuratică. Este puțin diferită și nu are prea mulți prieteni. Timpul și-l petrece cu Robbert, Alex, Dyanne și Britt.Cei patru fac parte din familii bogate, sunt populari și atrag toate privirile. Sophie a fost crescută doar de mama ei, care a născut-o de tânără, fiind nevoită să renunțe la visul ei. Cu toate acestea, Eva s-a descurcat bine, iar Sophiei nu i-a lipsit nimic. De asemenea, educația pe care i-a oferit-o, o scoate din anonimat, făcând-o o persoană specială.
Sophie locuiește la cămin, iar petrecerile se țin în camera ei. Când grupul se reunește după vacanță, Sophie este surprinsă de comportamentul lui Robbert, care îi arată că este interesat de ea și în alt mod. Felul în care o face să se simtă o încântă și îi acceptă avansurile. Tot atunci află și că noul profesor de matematică nu este nimeni altul decât Mathias - meditatorul și prietenul ei, de care a ales să se îndepărteze când lucrurile au devenit incerte între ei. Mathias era, de asemenea, și fratele Dyannei.
„Iertarea e o binecuvântare, lasă sufletul ușor, liber să guste din frumusețea vieții.”
Sophie atrage mult mai multe priviri decât crede. Deși se consideră ștearsă și se ascunde în umbra prietenilor ei, nu este deloc așa... Cineva știe cât este de specială și insistă să o ajute să iasă din coconul ei, insistă ca ea să afle adevărul și să se descopere pe sine. Acel cineva e Paul.
Paul a intrat în viața Sophiei într-un mod anonim prin intermediul unui trandafir și al unui bilețel în care își făcea cunoscută intenția de a o cuceri. Atențiile se țineau lanț, fiind întotdeauna însoțite de bilețele care o făceau pe Sophie să se îndoiască de cei din jurul său, dar și să își dorească să vorbească cu el, să îl cunoască. Cine este Paul?, a fost întrebarea care m-a măcinat până aproape de sfârșitul cărții și recunosc că mi-aș fi dorit să fi fost altcineva... Asta e! Eu nu pot fi atât de iertătoare.
Trezirea la realitate a Sophiei nu a fost tocmai plăcută pentru ea... Să afli că ai fost mințită și folosită de persoanele apropiate, nu e tocmai o plăcere. Dar Sophie nu are de ales, trebuie să se mobilieze și să facă față tuturor schimbărilor și problemelor pe care viața i le scoate în cale.
„Iubirea. A fost definită în atât de multe feluri și cuvinte mari, încât cu greu ajungi la esența lor.”
După primele zeci de pagini, eram sigură că Teoria inocenței este o altă carte ușoară, încărcată cu inocența adolescenței și cu fiorii primei iubiri. Dar, ușor, s-a transformat în ceva mai mult. Am găsit foarte multe citate frumoase, am avut parte de dramă și de povești de viață din care cu toții am avea ce învăța. Am avut parte de mister și suspans, dar parcă și de puțin prea multă iertare. Nu aruncați cu roșii! Nu sunt rea, așa sunt eu! ;-)
Am fost deranjată puțin de greșelile de tehnoredactare întâlnite, dar cum editura a promis un nou tiraj lipsit de greșeli, voi nu ar trebui să vă loviți de problema aceasta.
Cu alte cuvinte, recomand Teoria inocenței de Florentina Pandelea iubitorilor genului! Felicit autoarea și îi doresc mult succes și inspirație!
Dacă v-am făcut curioși, găsiți
Teoria inocenței aici.Etichete: Editura Celestium, florentina pandelea, recenzii, teoria inocentei
