Cât de important este timpul pentru noi? Câtă atenție dăm celor din jur și frumuseților ce ne înconjoară? Chiar apreciem cu adevărat viața sau o lăsăm să treacă pe lângă noi?
Cum ar fi dacă ne-am trezi într-o zi conștienți de tot ceea ce ne înconjoară, dar incapabili să atingem ceva? Cum ar fi să-i vedem zilnic pe cei dragi și să nu putem interacționa cu ei? Să fim martori la suferința lor, dar să nu putem interveni în niciun fel...
În această situație este Lauren. Un tânăr medic ce intră în comă după un accident de mașină. Corpul ei nu prezintă răni grave, dar creierul ei e adormit. Mama ei suferă enorm, dar Lauren- fantoma, aparent, e împăcată cu situația și încearcă să se bucure de clipele petrecute în afara corpului ei.
Când Lauren ținea un concert privat în propriul dulap din baie, se trezi cu un spectator neașteptat. Arthur a închiriat apartamentul lui Lauren și acum încerca să își dea seama ce nebună cântă în dulapul său.
Destul de greu. dar acesta a reușit să lase prejudecățile și să creadă povestea ei. Ba ca să fie sigur, a fost la spital să-i vadă corpul adormit.
În toată această poveste, Arthur a văzut o șansă ca viața lui să fie importantă. Prin faptul că era singurul ce reușea să o vadă și să o audă, a descoperit un scop. Era hotărât să încerce să o ajute, să se documenteze și să încerce să o trezească, fără să bănuiască că se va îndrăgosti de ea. Cei doi sunt tot mai apropiați, lucru care îi aduce ceva probleme lui Arthur ce, deodată, părea nebun în fața tuturor.
Are vreo șansă povestea lor de iubire? Vor reuși cei doi să fure suficiente clipe împreună? Lauren- fantoma, există cu adevărat sau este doar o femeie perfectă creată de Arthur? Vă invit să aflați răspunsurile citind această carte profundă, plină de umor și iubire!
Etichete: editura trei, marc levy, recenzii, si daca e adevarat
