Multumesc pentru amintiri de Cecelia Ahern - citate



Deși am citit cartea aceasta acum aproape un an, încă este vie în mintea mea și cu siguranță va rămâne așa mult timp. Pentru a întipări și mai bine această carte în sufletul meu, am ales să scriu unele parțti ce m-au emoționat sau m-au amuzat la culme:

"Ne grăbim, ne grăbim, ne grăbim. Ne grăbim într-una. Nu avem niciodată timp aici, încercând să ajungem acolo. Ar fi trebuit să fi plecat de aici cu cinci minute mai devreme, ca să ajungem acolo. Telefonul sună iarăşi şi înţeleg ironia. Aş fi putut să nu mă grăbesc şi să răspund acum. Acum, nu atunci."

"Simt pielea aspră a mâinilor lui care le strâng pe ale mele, iar intensitatea şi familiaritatea lor mă forţează să deschid ochii. Lumina îi umple şi zăresc chipul lui, o privire pe care n-aş vrea s-o mai văd vreodată. El se agaţă de copilul lui. Eu ştiu că l-am pierdut pe al meu; nu-l pot lăsa să şi-l piardă şi el. Am luat o decizie, dar deja sufăr. Am aterizat acum, pe tărâmul vieţii mele. Iar inima încă mai bate. E frântă, dar bate în continuare."

"Un bărbat coboară din maşina din faţă, iar eu îngheţ cu un picior afară din maşină, privindu-1. Îmi pare cunoscut şi cred că-1 ştiu de undeva. El se opreşte şi mă priveşte. Ne privim câtva timp unul pe celălalt. Ne cercetăm feţele. El se scarpină la braţul stâng; un lucru care îmi atrage atenţia neobişnuit de mult. Acest moment e straniu şi mi se face pielea de găină."

"Vinovat, scurt şi întrerupt. Aproape că nu ar vrea să fie auzită, deşi ar avea nevoie de asta. Parcă ar spune: iartă-mă că te deranjez, tată. Iart-o pe fata ta de treizeci şi trei de ani, de care credeai că ai scăpat de mult, că s-a întors acasă după ce căsnicia ei s-a destrămat."

"În adâncul meu inima-mi bate ca o tobă africană, bătăile ei grave pătrunzându-mi în suflet. Le simt la baza gâtului, pulsând şi asta doar fiindcă el m-a zărit şi voia să vină la mine. Simt o uşurare fiindcă mi-am urmat instinctele şi am fost recompensată. Îmi ia câteva minute să mă concentrez la orice altceva în afara lui Justin, dar când mă liniştesc îmi îndrept din nou atenţia spre scenă unde Bea mă lasă cu gura căscată şi mă face să mă smiorcăi în timpul spectacolului, ca o mătuşă mândră. Mi se pare corect acum că singurii oameni care s-au bucurat de acele amintiri minunate în parc au fost Bea, mama ei, tatăl ei… Şi eu."

"Mă priveşte de parcă ar fi făcut ceva greşit, dar îi e toarnă să recunoască. Aruncă pătura şi se grăbeşte spre baie, luând cu sine valiza şi lovindu-se de toate în calea lui, refuzând să-mi întâlnească privirile. Mă uit în altă parii). Cât de repede clipa în care te distrezi alături de cineva se schimbă în stânjeneală."

 "Îi trimit un sărut prin aer tatei şi mă îndepărtez încet. Simt că mă priveşte, simt şi ochii mamei aţintiţi asupra mea, în timp ce merg pe aleea din grădină, scurtând drumul prin iarbă şi urmez poteca dorinţei pe care am creat-o atunci când eram copil, lângă aleea pietruită din casa în care am crescut. Doar că, de data asta, nu mai sunt singură."

Etichete: , , ,