marți, 23 august 2016

Elisabeth a dispărut de Emma Healey , titlul original Elisabeth is missing

Știți cum am ales eu această carte? Pai într-o seara mă plimbam cu familia mea minunată prin oraș, și cum am eu obiceiul în astfel de momente, m-am oprit și m-am uitat în vitrina librăriei, acolo am văzut-o. Stătea alături de Înainte să te cunosc și mi-am zis că trebuie să le am pe amândouă!!! Apoi elefantul mi-a sărit în ajutor și așa am ajuns să citesc ELISABETH A DISPĂRUT de Emma Healey. Mi se întâmplă des să cumpăr cărți datorită titlului sau a coperții și mă simt bine când văd că dau de cărți deosebite bazându-mă pe acest criteriu de cumpărare... sau poate pur și simplu teoria că, de fapt cărțile ne aleg pe noi și nu invers- este cât se poate de reală !

Acum să trecem la ceva mult mai interesant ca gândurile mele împrăștiate ( dar nu se poate altfel după așa o poveste)și anume la ceea ce m-a tulburat... CARTEA !




Cel mai potrivit citat, cel care a descris-o cel mai bine a fost cel scris de OBSERVER:

"...o scriitură detectivistică palpitantă și în același timp, o descriere zguduitoare a suferinței mentale. Și totuși mai expresivă și mai amuzantă decât te-ai aștepta."

Cu alte cuvinte, o poveste de viață, un exemplu clar că rănile neînchise cum trebuie pot sângera chiar dacă timpul trece și totul pare să fie în regulă, o adevărată dovadă că mintea unui copil păstrează detalii importante, dar pe care nu se poate înțelege și nu le poate folosi până ce mintea sa nu este pregătită și capabilă să facă față șocului produs de acele informații.

Moud era o bătrânică cu probleme de memorie. Ea avea doi copii, dar doar fata sa era în preajmă și se ocupa de ea.

Moud obișnuia să își petreacă parte din timp cu Elisabeth- o prietenă bună de a ei. Când și-a dat seama că aceasta lipsește, a început să o caute așa cum reușea ea... cu ajutorul bilețelelor care îi arătau până unde a ajuns cu investigația.

Căutând-o pe Elisabeth, a reușit să scoată din memoria întunecată și dispariția surorii ei, Sukey - dispărută cu aproape 60 de ani în urmă pe când Moud avea doar vreo 13 ani și am ajuns să fiu mai captivată de poveste lui Sukey decât de Elisabeth.

Vă spun sincer că am avut unele sentimente de vinovăție când vedeam momentele de confuzie ale lui Moud și totuși mă pufnea râsul.




M-am atașat surprinzător de mult de acest personaj și acest lucru probabil se dorează în egală măsură bătrâneții ei și copilăriei ei chinuită de acea dramă... Nu puteam să nu îmi imaginez cum e pentru un copil să sufere așa o pierdere- centrul universului pentru ea- și să simtă că ar trebui să  facă ceva, dar ea nici nu prea are cu cine să discute pe această temă.

Mi-a plăcut să îi cunosc părinții, chiriașul ce locuia cu ei in casă, pe Sukey, pe soțul ei, dar și pe nebuna (așa îi spunea Moud) care a cam băgat spaima în ea în copilărie.

Întâmplările au fost prezentate așa cum le vedea ea la acea vreme, iar acum- odată cu înțelepciunea vârstei- mintea ei începe să pună lucrurile cap la cap, dar demența îi face munca mai grea .

Oricum... nu mă așteptam la așa un final, m-a surprins, dar privind acum în ansamblu, luând în considerare toate indiciile lăsate, era inevitabil !

Ajunsă la ultimile pagini ale cărții, reușeam doar să mă gândesc ce chin pe biata Moud să retrăiască iar şi iar acel sentiment că ceva îi scapă, că ceva nu e la locul lui, că cineva a dispărut fără urmă. Deși mintea ei a făcut un alt scenariu pentru Sukey, se pare că Elisabeth tot a dispărut și probabil așa va rămâne mereu în mintea lui Moud, iar alt gând împrăștiat îmi trece prin minte : Trebuie să fac tot posibilul să-mi feresc copilul de traume căci se pare că rămân veșnic undeva într-un colț așteptând momentul să iasă și să facă ravagii!





11 comentarii:

  1. Ai mai făcut o victima :) și eu o vreau

    RăspundețiȘtergere
  2. Wow! Frumoasa recenzia :)
    Si eu imi doresc cartea. Sper sa o citesc cat mai repede :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Am reusit sa o citesc, si am simțit nevoia sa iti recitesc parerea. Si pe mine m-a facut sa rad unele momente si după mi-a părut rău.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cred că ăsta a fost planul autoarei :-) !

      Ștergere
    2. Cred că ăsta a fost planul autoarei :-) !

      Ștergere
  4. O am la provocarea:Cartea din afara zonei de confort.Adriana este cea care m-a provocat.Poate pe undeva se va dovedi ca nu se va incadra la aceasta categorie.Voi vedea cand o voi termina.Multumesc pentru recomandare.

    RăspundețiȘtergere
  5. Am tot văzut cartea asta pe facebook. Am văzut multă lume citind-o și lăudând-o, de am zis ca e un must-read, dar nu am apucat nici să o cumpăr măcar.

    RăspundețiȘtergere

Spune-mi părerea ta:)

Google+ Followers

Afișări de pagină